Page: 3 : 2 : 1
Anacreontică
:
 Poèmes 2005-10-15 (6941 affiches)
Angelina
:
Poèmes 2005-10-15 (5801 affiches)
Armingenii
:
Poèmes 2005-10-15 (5569 affiches)
Atque nos!
:
Poèmes 2005-10-15 (7463 affiches)
Baladă
:
Poèmes 2009-01-21 (9992 affiches)
Balada albaneză
:
Poèmes 2008-11-03 (7379 affiches)
Biserica ruinată
:
Poèmes 2005-10-15 (8659 affiches)
Blăstăm de mamă
:
Poèmes 2005-10-15 (10103 affiches)
Blestemul trădării
:
Poèmes 2005-10-15 (5868 affiches)
Brâul Cosânzenii
:
Poèmes 2005-05-21 (5247 affiches)
Cântă pilotul
:
Poèmes 2005-10-15 (5787 affiches)
Cântec
: poezii pentru copii
Poèmes 2005-06-17 (89320 affiches)
Cântec
:
Poèmes 2005-10-15 (6380 affiches)
Cântec
:
Poèmes 2005-10-15 (7452 affiches)
Cântec (XXXI)
:
Poèmes 2005-06-18 (15593 affiches)
Cântec ostășesc
:
Poèmes 2005-10-15 (6144 affiches)
Cântecul cel vechi al Oltului
:
Poèmes 2005-10-15 (5776 affiches)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie”
Poèmes 2005-08-03 (11397 affiches)
Ceas-rău
:
Poèmes 2005-11-11 (6095 affiches)
Cetatea Neamțului
:
Poèmes 2005-09-06 (33098 affiches)
Chindia
:
Poèmes 2008-02-06 (4896 affiches)
Colindatorii
:
Poèmes 2002-12-28 (108813 affiches)
Cornul
: Baladă germană
Poèmes 2005-11-11 (5894 affiches)
Crăiasa zânelor
:
Poèmes 2005-04-28 (6297 affiches)
De profundis
:
Poèmes 2005-11-11 (5936 affiches)
Decebal cătră popor
:
Poèmes 2006-03-22 (9056 affiches)
Doina
:
Poèmes 2005-11-11 (20563 affiches)
Draga mamei
:
Poèmes 2005-11-11 (7012 affiches)
Dragoste învrăjbită
:
Poèmes 2005-11-11 (8893 affiches)
Dragostea păcurărească
:
Poèmes 2005-11-11 (5714 affiches)
Dunărea și Oltul
:
Poèmes 2005-11-11 (8880 affiches)
Dușmancele
:
Poèmes 2002-08-11 (38681 affiches)
El Zorab
:
Poèmes 2004-01-07 (128448 affiches)
Ex ossibus ultor!
:
Poèmes 2006-03-22 (8010 affiches)
Fatma
:
Poèmes 2002-06-15 (7418 affiches)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală)
Poèmes 2005-08-06 (5928 affiches)
Fragment epic
:
Poèmes 2005-11-11 (5625 affiches)
Fulger
:
Poèmes 2005-11-11 (6655 affiches)
Golia ticălosul
:
Poèmes 2005-11-11 (5449 affiches)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort
Poèmes 2003-11-26 (47690 affiches)
Ideal
:
Poèmes 2005-11-11 (10254 affiches)
Iedera
:
Poèmes 2008-02-06 (8133 affiches)
Imnul studenților
:
Poèmes 2006-04-05 (5629 affiches)
În miezul verii
:
Poèmes 2005-05-03 (22016 affiches)
Inima mamei
:
Poèmes 2002-10-21 (16932 affiches)
Ispita
:
Poèmes 2005-04-28 (7959 affiches)
La oglindă
:
Poèmes 2002-08-11 (18339 affiches)
Lordul John
:
Poèmes 2005-07-15 (33738 affiches)
Lupta vietii
:
Poèmes 2002-09-23 (9760 affiches)
Mama
:
Poèmes 2002-08-11 (11138 affiches)
Page: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biographie George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Textes Recommandés
